Gustare pentru cei mici: cele mai frecvente greșeli și cele de evitat. Iată cum puteți face alegerea corectă!

Conform recomandărilor pediatrilor, aportul zilnic de calorii al unui copil trebuie împărțit în 4-5 mese: mic dejun plus gustare 20%, prânz 40%, gustare 10%, cină 30%. Porțiile trebuie să fie potrivite pentru vârsta copilului. Deci gustările și gustările, dacă sunt alese cu atenție, se integrează bine în alimentația sugarilor și fac parte din obiceiurile zilnice bune.

Nu este niciodată prea devreme pentru a începe la un început bun. De fapt, sănătatea unui copil se stabilește foarte devreme, chiar și din perioada prenatală. Tocmai în timpul așteptării și apoi de la naștere până în primii doi ani de viață pot fi puse bazele pentru sănătatea viitoare. Acestea sunt așa-numitele prime 1.000 de zile, care sunt fundamentale pentru dezvoltarea sa. De fapt, cercetările științifice au arătat că nutriția joacă un rol esențial în această perioadă a vieții. În aceste 1.000 de zile există câteva etape cruciale și pentru sănătatea viitorului adult: sunt lunile de sarcină, alăptare și înțărcare.

Vezi si

Brânzeturi în sarcină: iată cele de preferat și de evitat

Spa-uri în sarcină: tratamentele de evitat și cele recomandate

Ghid pentru alegerea termometrului potrivit pentru nou-născutul tău

Dintre acestea, înțărcarea este unul dintre momentele cheie: începând cu a șasea lună, bebelușul este pregătit să integreze laptele matern cu o altă hrană. În acest moment delicat, el află despre noi gusturi și arome. Și în acest moment trebuie să începeți să stabiliți o dietă corectă.

Este necesar să se acorde atenție calității și varietății alimentelor care alcătuiesc dieta copilului, evitând adăugarea de sare sau zahăr: copilul va învăța astfel să cunoască și să aprecieze gustul natural al alimentelor. Și ai grijă la porții! Mâncărurile prea abundente pot contribui la viitoarele probleme de supraponderalitate și obezitate. Doar contactați medicul pediatru pentru câteva sfaturi despre cum să stabiliți o nutriție adecvată pentru bebeluș și atenția trebuie să continue chiar și pe măsură ce copilul crește. De fapt, nu cădea în greșeală, de exemplu la vârsta de doi ani, de a-l considera deja un „mic adult” și de a-i oferi aceeași mâncare ca restul familiei, pur și simplu în porții mai mici.

Micuțul are nevoie de nutriție specifică care să garanteze un echilibru bun între macronutrienți, cum ar fi proteinele, și micronutrienți, cum ar fi fierul și sodiul. Există alimente specifice copilăriei timpurii, care însoțesc copilul de la înțărcare până la vârsta de trei ani: sunt produse realizate exclusiv pentru el, care garantează satisfacerea nevoilor sale nutriționale în condiții de siguranță maximă.Legislația privind alimentele pentru copii este de fapt mult mai restrictivă în ceea ce privește siguranța materiilor prime și permite corpului copilului să fie mai bine protejat de reziduurile de contaminanți potențial prezenți în alimente.

O mare atenție trebuie acordată și alegerii gustărilor și gustărilor, nu mai puțin importante decât alte mese. Mai ales că acestea sunt momentele în care prea des avem tendința de a exagera cu utilizarea zahărului. O problemă la care trebuie să se acorde o atenție deosebită de la înțărcare este de fapt riscul de exces de zahăr. Sugarii și copiii mici consumă adesea zaharuri mult mai simple, adică zaharuri adăugate în alimente, comparativ cu procentul de 10% din energia totală recomandată de OMS, Organizația Mondială a Sănătății. Zaharurile care sunt prezente de exemplu în siropuri sau sucuri de fructe. Potrivit OMS, o reducere de 5% ar aduce și mai multe beneficii pentru sănătate.

Aceste substanțe nu sunt necesare organismului, ci sunt adăugate doar pentru a crește gustul dulce al mâncării, împiedicând copilul să aprecieze aromele autentice și naturale. Dacă în aceste vârste delicate exagerați cu zaharuri simple, ca adulți veți fi conduși să preferați arome mai dulci. În plus, produsele zaharoase conțin așa-numitele „calorii goale”. Copiii care consumă prea mult zahăr primesc o cantitate mică de micronutrienți precum calciu, zinc, riboflavină, niacină și acid folic. Excesul de zaharuri libere creste si riscul aparitiei cariilor dentare. În cele din urmă, zaharurile și în special băuturile cu zahăr duc la un risc mai mare de obezitate infantilă.

După 12 luni, mamele par a fi și mai permisive cu privire la consumul de zaharuri simple. Dar sfatul potrivit nu lipsește. Pediatrul știe să indice alegerile corecte și avertizează împotriva greșelilor obișnuite, cum ar fi abuzul de sare și zahăr. De fapt, medicul pediatru de familie rămâne principalul punct de referință pentru îndrumarea alimentației copiilor.

În general, sugarii și copiii mici consumă mult mai multe zaharuri gratuite, adică zaharuri adăugate în alimente, comparativ cu procentul de 10% din energia totală recomandată de OMS, Organizația Mondială a Sănătății. Zaharurile care sunt prezente de exemplu în siropuri sau sucuri de fructe. Potrivit OMS, o reducere de 5% ar aduce și mai multe beneficii pentru sănătate. Zaharurile libere nu sunt esențiale pentru sugari și copii mici. Amintiți-vă că aceste substanțe sunt adăugate numai pentru a crește gustul dulce al alimentelor. Dacă în aceste vârste delicate exagerați cu zaharuri gratuite, ca adulți veți fi conduși să preferați arome mai dulci. În plus, produsele zaharoase conțin așa-numitele „calorii goale”. Copiii care consumă prea mult zahăr primesc o cantitate mică de micronutrienți precum calciu, zinc, riboflavină, niacină și acid folic. Excesul de zaharuri libere creste si riscul aparitiei cariilor dentare. În cele din urmă, zaharurile și în special băuturile cu zahăr duc la un risc mai mare de obezitate infantilă.

După 12 luni, mamele par a fi mai permisive cu privire la consumul de zaharuri simple. Această tendință duce la „depășirea” limitei recomandate. Dar sfatul potrivit nu lipsește. Pediatrul știe să indice alegerile corecte și avertizează împotriva greșelilor obișnuite, cum ar fi anticiparea utilizării laptelui de vacă înainte de an și introducerea de sare și zahăr devreme. Există, de asemenea, produse specifice pentru copii, reglementate de legislația ad hoc, care garantează siguranța nutrițională și calitatea. Cu toate acestea, medicul pediatru de familie rămâne principalul punct de referință pentru îndrumarea alimentației copiilor.